Cunoști cele 9 stiluri de bază ale vinurilor?

De regulă, există două moduri de a destinge vinurile: după soi (de exemplu: Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră) sau după regiune (de exemplu: Bordeaux sau Dealu Mare). Această abordare este foarte precisă și necesită cunoștințe extinse. Din fericire, pentru a simplifica procesul de cunoaștere și învățare a vinurilor, puteți începe prin a le clasifica în 9 stiluri de bază, ceea ce face mult mai ușor explorarea a mii de vinuri și regiuni. Majoritatea vinurilor se încadrează în 9 categorii principale, inclusiv toate vinurile roșii, albe, roze, spumante și de desert.

Vinurile roșii corpolente.

Vinurile roșii corpolente tind să conțină mai mulți tanini și alcool și sunt dominate de arome de fructe de pădure și fructe negre, cum ar fi mure, prune și coacăze negre. Aceste vinuri conțin mult pigment, motiv pentru care au mai multe antocianine, care s-au dovedit a avea un efect benefic asupra sistemului cardiovascular. Gustul și aromele vinurilor roșii corpolente sunt persistente și bogate. Deaceea, ele se asociază cel mai bine cu mâncăruri la fel de aromate și condimentate.

Vinurile roșii cu corp mediu.

Sunt vinurile cel mai ușor de asociat la mâncare. Exemple clasice din această categorie includ soiuri precum Merlot, Fetească Neagră. Vinurile obținute din aceste soiuri pot diferi ușor ca stil datorită diferențelor regionale în cultivare și vinificație. De exemplu, Merlot din podgoria Lechința din Transilvania, conține mai mulți tanini și este dominat de fructe de pădure, în timp ce un Merlot din Dealu Mare, de obicei, conține mai puțini tanini și are un parfum blând de fructe roșii.

Vinurile roșii ușoare

Cu arome delicate, subtile, vinurile roșii ușoare sunt ideale pentru serile lungi cu povești. Colecționarii experimentați și neofiții se bucură deopotrivă de acest tip de vinuri. Se știe că vinurile roșii ușoare conțin mai puțini tanini, au o aciditate evidențiată și un conținut mai mic de alcool. În arome predomină fructele de pădure și fructele roșii. Deobicei, aceste vinuri se servesc în pahare de tip Burgundy, forma căreia te ajută să simți gusturile mai delicate.

Vinurile roze.

Între vinurile roșii și cele albe, și-au făcut loc vinurile roze. Așa că putem spune că ele sunt “mijlocul” dintre acestea. Chiar dacă sunt obținute din soiuri roșii, rozeurile tind să se comporte mai mult ca vinul alb. Se servesc de obicei reci și cel mai adesea sunt vinuri seci, cu câteva excepții. Aromele cel mai des întâlnite la vinurile roze sunt cele de căpșună, zmeură, pepene galben, petale de trandafir, rubarbă, coajă de lămâie.

Vinurile albe corpolente.

Dacă am servi un vin alb corpolent într-un pahar negru, foarte ușor am putea să-l confundăm cu vinul roșu. Vinurile albe corpolente tind să fie supuse unor tratamente similare cu cele ale vinurilor roșii pentru a obține arome îndrăznețe și, astfel, au unele asemănări aromatice.

De obicei, multe vinuri albe corpolente sunt maturate în butoaie de stejar, pentru a le oferi aromele caracteristice de vanilie și / sau nucă de cocos, dar sunt și supuse unui proces numit „fermentare malolactică”. Acest proces transformă acidul malic care este mai agresiv în acidul lactic mai blând. Vinurile bune pot fi învechite în sticlă până la 10 ani, dar cel mai bine este să beți astfel de vinuri din pahare cu deschidere mare, când ajung în anul trei sau patru de la îmbuteliere.

Vinurile albe ușoare, proaspete.

Sec, crocant, acru, energic, savuros – toate acestea sunt epitetele folosite pentru a descrie acest tip de vin. Sunt vinuri pe care trebuie să le bem cât sunt tinere, într-un an sau doi după recoltare, cât sunt pline de prospețime și aciditate plăcută.

Vinurile aromate și dulci.

Cu arome intense florale și fructate, aceste vinuri au adesea (dar nu întodeauna) o cantitate mai mare de zahăr rezidual. Ca în cazul unei limonade bune, această dulceață este utilizată pentru a echilibra aciditatea agresivă. Zahărul se lasă doar pentru echilibru, nu pentru dulceață. Fără puțin zahăr natural, multe dintre aceste vinuri ar fi prea acide sau amare pentru majoritatea consumatorilor.

Rețineți că dulceața din vin nu este proprietatea unui anumit soi de struguri. Dacă există sau nu zahăr în vin, depinde doar de decizia vinificatorului. Orice soi poate produce atât vinuri dulci, cât și vinuri seci, chiar și acele soiuri pe care le-ați putea asocia cu vinurile dulci. Rieslingul este cel mai ilustrativ exemplu în acest sens. Doar din miros nu poți sa-ți dai seama dacă vinul este dulce sau sec, până nu iei o inghițitură, chiar dacă aromele asociate gustului dulce sunt resimțite din plin. Aceste vinuri se beau din pahare de tip spumant, ținute la rece.

Vinurile licoroase și vinurile fortificate.

Pentru ca vinurile de desert sa-și păstreze aromele și gustul dulce, procesul de fermentație este oprit înainte ca drojdia să conusme tot zahărul. De obicei, în această etapă există încă foarte puțin alcool, dar datorită faptului că se poate adăuga spirt distilat la vinurile îmbogățite, gradul acestor vinuri se ridică în cele din urmă la 17-20%. Datorită nivelului ridicat de alcool și zahăr, astfel de vinuri se beau din pahare mici, în porții de 50-80 ml.

Pe lângă o gamă largă de vinuri fortificate (Jerez, Madeira și Porto), această categorie include și vinuri dulci în mod natural – Tokay, Sauternes, Chenin Blanc de recoltare târzie din Valea Loarei, Eiswein, etc.

Vinurile efervescente.

Secretul bulelor din vinurile spumante este cea de-a doua fermentare naturală. Zahărul și drojdia din vin fermentează și produc dioxidul de carbon care, în mod natural, creează bulele. Totul se întâmplă la o temperatură controlată de 200C. În funcție de metoda prin care se face cea de a doua fermentare avem:

  1. Metoda Champegnoise
  2. Metoda Charmat sau Cuve (metoda tradițională)
  3. Metoda transferului
  4. Metoda impregnării cu dioxid de carbon

În funcție de regiunea de proveniență, dar și de modul în care au fost produse și de caracteristicile pe care le au, există mai multe sortimente de vin spumant.

Odată ce înțelegi clasificarea vinurilor pe aceste 9 stiluri, vei naviga mai ușor lumea vinului. Acum, când îți vei dori să ceri un anumit tip de vin, fie într-um magazin de specialitate sau într-un restaurant, vei putea explica mai ușor, fără să te limitezi la ”mi-ar plăcea un roșu sec, alb sau un spumant”.

După ce ai făcut cunoștință cu cele 9 stiluri de vin, gândește-te, care dintre acestea le preferi? Dar pe care ți-ai dori să le descoperi și explorezi mai mult? Mi-ar plăcea mult să ducem această discuție în comunitatea noastră. Așa că, te aștept pe Facebook și Instagram în comentarii.